Aşezare geografică

Comuna Agigea este situată în extremitatea sud-estică a României, învecinându-se la nord cu municipiul Constanța, la sud cu orașul Eforie, iar la est cu Marea Neagră. Suprafața cuprinsă între aceste limite administrative este de 4.528 ha. Aceasta cupinde doua localitati rurale: Agigea si Lazu.

În comună se termină autostrada A4, care ocolește Constanța pe la vest, ea descărcând traficul chiar lângă satul Lazu în șoseaua națională DN39, care leagă Constanța de Mangalia și mai departe spre Balcic (Bulgaria). La Agigea, din această șosea se ramifică șoseaua națională DN38 care duce spre sud-vest la Negru Vodă și mai departe în Bulgaria spre Dobrici.

Condiţiile de trafic diversificat şi de mare capacitate, Canalul Dunăre – Marea Neagră, linia ferată dublă şi electrificată cu ramificaţii pentru Portul Constanta Sud Agigea şi şoselele naţionale constituie factorii care participă la facilitarea şi deservirea acestor activităţi de comerţ intern şi internaţional astfel încât Agigea poate deveni în viitor un centru comercial de importanţă vitală.

Localitatea Lazu, subordonată comunei Agigea s-a dezvoltat ca centru rezidenţial. Complexul de case alcătuieşte un cartier modern, dotat cu toate utilităţile, accesibil şi liniştit.

Clima
Sub aspectul agroclimatic comuna Agigea se încadrează în zona I, cu climă „caldă-secetoasă”. Valoarea ridicată a resurselor termice favorizează cultivarea, în principal, a cerealelor, plantelor tehnice şi industriale dar şi a culturilor de viţă de vie sau culturilor fructifere.

Economie
Activitatea economică în Agigea se desfăşoară pe mai multe planuri: activitate portuară în Portul Constanţa Sud – Agigea, trafic de mărfuri şi activitate de producţie în Zona Liberă Agigea, transport de mărfuri pe calea ferată, rutieră şi pe Canalul Dunăre Marea Neagră, industria mobilei, industrie de panificaţie, comerţ, servicii turistice etc.

Agigea este cunoscută în întreaga ţară şi datorită existenţei aici, pe malul mării a unei instituţii medicale de prestigiu ce poartă numele fondatorului ei, prof. Univ. Dr. Vasile Climescu, ce functioneaza aici din anii interbelici. Sanatoriul Osteoarticular Dr. Vasile Cliemescu este specializat in tratarea aparatului locomotor (reumatism si tuberculoza osteoarticulara). Pe de alta parte, pe teritoriul comunei Agigea se află două obiective de importanţă naţională: Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea şi Administraţia Canalelor Navigabile – Agigea. Acvatoriul portuar este conectat prin intermediul Canalului Dunăre – Marea Neagră în apropiere de Zona Liberă.

Istoric Agigea

Cercetările efectuate pe coasta Mării Negre şi a lacurilor care o însoţesc au identificat aşezarea greco-romana de la Agigea, cu o populaţie impresionant de densă, atestată prin marea cantitate de ceramică, ţiglă, pietre de construcţie, fragmente de unelte din fier descoperite. Asezarea localităţii Agigea este foarte probabil databilă între secolul al II-lea î.H. şi secolul al III-lea d.H.
În a doua jumatate a secolului al XIX-lea se semnalează în Agigea o creştere numerică a populaţiei, îndeosebi păstori, veniţi din jurul Sibiului, din părţile Brăilei, Ialomiţei, iar mai târziu din Oltenia şi Moldova care trăiesc alături de tătarii colonizaţi de Poartă în Dobrogea.

Județul Constanța este situat în extremitatea SE a României. La Nord este despărțit de județul Tulcea printr-o linie convențională, ce șerpuiește între Dunăre și Marea Neagră străbătând Podișul Casimcei și complexul limanelor Razim, Zmeica și Sinoe).

La Sud este mărginit de frontiera de stat româno-bulgară ce traversează Podișul Dobrogei de Sud între Ostrov (la vest) și Vama Veche (la est).

La Vest – fluviul Dunărea desparte județul Constanța de județele Călărași, Ialomița și Brăila, curgând de-a lungul malului înalt al Dobrogei.

La Est – între Gura Portița și localitatea Vama Veche, podișul dobrogean, este scăldat de apele Mării Negre. De la linia țărmului spre larg, 12 mile marine (echivalent cu 22 km), se întinde zona apelor teritoriale românești stabilite conform convențiilor internaționale.

 

Atracții turistice

  • Plaja Agigea
    Plaja salbatica de la Agigea este un loc discret, neamenajat, unde va puteti relaxa in voie. Se prezinta turistilor care se incumeta sa o viziteze ca o fasie de nisip ce se intinde pe sub stalpii podului ce duce in portul Agigea Sud. Zona este ideala pentru amatorii de scufundari, fiind renumita pentru varietatea fundului marii, cu stanci si nisip.
  • Lacul Agigea
    Lacul Agigea este situat la nord-est de Canalul Dunare Marea Neagra si la sud-vest de comuna Agigea. Suprafata lacului este de 35 ha si face parte din Rezervatia Naturala Lacul Agigea, rezervatie de tip zoologic, valoros monument national.
    Important lac de liman fluvio-maritim, lacul Agigea, impreuna cu imprejurimile sale, adaposteste intre 5.000 – 10.000 de pasari, multe dintre ele fiind considerate foarte valoroase.
    In anul 1985, lacul a fost transformat in amenajare piscicola, ceea ce a redus mult din numarul de pasari existente in zona.
    Accesul spre lac se face pe DN 39 Constanta – Vama Veche.
  • Dunele litorale de la Agigea
    Dunele litorale de la Agigea reprezintă o rezervaţie floristică, situată lângă staţiunea zoologică marină «Prof.I.Borcea», la 50 m de Marea Neagră, în judeţul Constanţa, având o suprafaţă de 25 ha. Dunele marine de la Agigea alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic).
    Rezervaţia naturală de la Agigea, declarată ca atare din 1939, este unica rezervaţie de dune nisipoase de pe litoralul românesc. Rezervaţia este reprezentată de un platou de 8-10 m, format prin depunerea nisipului din partea de nord, dinspre un vechi golf marin ocupat în prezent de lacul Agigea. Există peste 120 de specii vegetale specifice, cum ar fi: ridichea de nisip (Cakile maritima), pelinul de nisip (Sachys maritime), rogozul de nisip (Carex arenania) etc. Până acum sunt cunoscute de aici 416 specii de nevertebrate (dintre care 348 sp. de insecte), 3 sp. de amfibieni, 6 sp. reptile, 54 sp. de păsări, 15 sp. de mamifere. Dintre reptile, de menționat este prezența țestoasei dobrogene (Testudo graeca ibera), dar este prezent și șarpele rău (Coluber caspius), gușterul (Lacerta viridis), șopârla de iarbă (Podarcis taurica) și probabil și vipera de stepă (Vipera ursinii).
  • Portul Agigea
    Dunele litorale de la Agigea reprezintă o rezervaţie floristică, situată lângă staţiunea zoologică marină «Prof.I.Borcea», la 50 m de Marea Neagră, în judeţul Constanţa, având o suprafaţă de 25 ha. Dunele marine de la Agigea alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic).
    Rezervaţia naturală de la Agigea, declarată ca atare din 1939, este unica rezervaţie de dune nisipoase de pe litoralul românesc. Rezervaţia este reprezentată de un platou de 8-10 m, format prin depunerea nisipului din partea de nord, dinspre un vechi golf marin ocupat în prezent de lacul Agigea. Există peste 120 de specii vegetale specifice, cum ar fi: ridichea de nisip (Cakile maritima), pelinul de nisip (Sachys maritime), rogozul de nisip (Carex arenania) etc. Până acum sunt cunoscute de aici 416 specii de nevertebrate (dintre care 348 sp. de insecte), 3 sp. de amfibieni, 6 sp. reptile, 54 sp. de păsări, 15 sp. de mamifere. Dintre reptile, de menționat este prezența țestoasei dobrogene (Testudo graeca ibera), dar este prezent și șarpele rău (Coluber caspius), gușterul (Lacerta viridis), șopârla de iarbă (Podarcis taurica) și probabil și vipera de stepă (Vipera ursinii).

Vezi Obiective

 

Grecii, bizantinii si turcii si-au pus amprenta asupra istoriei acestui oras. In secolul al VII-lea, grecii au intemeiat aici Cetatea Tomis. In calatoriile lor pe mare, incercatii corabieri greci au fost atrasi de adapostul oferit de golful si peninsula formata pe tarmul Marii Negre, precum si de schimbul foarte bun de produse facut cu capeteniile populatiei locale, getii „cei care se cred nemuritori” (Herodot). Tomisul – gazda poetului exilat Publius Ovidius Naso – a fost intemeiat in cadrul unui amplu proces de colonizari grecesti pe tarmul Pontului Euxin, capatand atributele unui oras incepand din secolul IV i. H.
Importanta Tomisului a crescut considerabil in vremea imparatului Constantin cel Mare – din al carui nume deriva numele actual al orasului. In acest timp au fost inaltate temple si edificii marete, piete publice si terme (bai), ateliere de prelucrat marmura, s-au construit strazi si cartiere noi. Supus cavalcadelor popoarelor migratoare, orasul a fost prefacut in ruine de nenumarate ori.
Câteva veacuri mai tarziu, pe ruinele Tomisului, se infiripa o mica asezare de pescari, din care, treptat, in secolele urmatoare s-a dezvoltat Constanta. Ramasitele vechii civilizatii se intalnesc in orasul de azi la tot pasul.
Despre o reala dezvoltare a sa poate fi vorba numai dupa victoria Romaniei in Razboiul de Independenta (1878), cand provincia a revenit la patria – mama. O a doua etapa a procesului de evolutie spectaculoasa a Constantei a reprezentat-o perioada interbelica, urmatorul moment marcant in evolutia sa constituindu-l Revolutia din 1989.

Situri arheologice –  turism istoric

Capidava reprezinta astazi una dintre cetatile cu cea mai mare notorietate pentru frontiera romana a Dunarii de Jos, atât pe plan national, cât si international. Cercetat fara întreruperi majore începând din 1924 sub conducerea lui Grigore Florescu, Radu Florescu (dupa 1960) si Ioan C. Opris (din 2004), monumentul se pastreaza perimetral. Exceptie face latura dinspre Dunare, afectata înaintea sapaturilor arheologice de cariera în care se exploata masivul de calcar pe care a fost ridicata cetatea. Cu o istorie milenara, între bellum Dacicum al lui Traian la începutul sec. II si sec. XI, când invazia pecenega pune capat locuirii bizantine si apararii Dunarii în vadul de la Capidava, monumentul are ziduri de incinta impunatoare, pastrate din vechime, si care (înaintea restaurarii!), atingeau pâna la 6 metri (la jonctiunea curtinei C cu turnul 2).

Fauna si flora

In functie de conditiile fizico-geografice pe teritoriul judetului Constanta se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme , de o mare varietate , incepand cu ecosistemele terestre de stepa , silvostepa si padure sfarsind cu ecosistemele acvatice , marine si lacustre , din lungul litoralului si Dunarii. Zona stepei , cu limita superioara de 50-100m altitudine , cuprinde o vegetatie superioara doar in locurile improprii culturilor pe fasiile de pasuni ori in rezervatiile naturale .

Zona silvostepei ocupa spatii reduse ca suprafata in sud-vestul judetului , dar sub forma de palcuri izolate apare si pe versantii vailor abrupte. Zona de padure – ocupa , in judetul Constanta arealele cele mai restranse cca 3% din teritoriul acestuia. Zona vegetatiei nisipurilor maritime ocupa suprafete restranse. In vederea consolidarii falezelor si fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de arbusti. Pe solurile saratoase, de-a lungul zonei nordice a litoralului, apare o vegetatie halofila (de saraturi) .

In zona litorala si dunareana a limanurilor cu apa dulce, pe depozite lacustre, se contureaza biotopul marginal palustru, in care vegetatia este predominant hidrofila.

Vegetatia Marii Negre este formata din asociatii de plante, alge de marimi si culori diferite si iarba de mare singura planta cu flori din apele marine romanesti .

In localitatile urbane si in statiunile litoralului, in special, spatiile verzi intravilane, au un rol estetic peisagistic deosebit.

Căi de acces in judetul Constanța
Rutiere -Autostrada A2- Bucuresti- Cernavoda- Constanta; DN2A(E60) Podul Giurgeni- POD – Vadu Oii- Harsova- Constanta; DN3 Bucuresti – (calarasi -BAc -Ostrov)- Basarabi- Constanta, DN22C- Cernavoda- Constanta; DN22 (E87)- Tulcea- Constanta- DN39- Vama Veche – Bulgaria ;

Linia ferata -800 (Bucuresti- Fetesti- Cernavoda- Medgidia- constanta- mangalia); Medgidia- Tulcea; constanta – Babadag – Tulcea; Medgidia – Negru Voda – vama – Bulgaria;

Aerian: Aeroportul International Mihail Kogalniceanu;, Porturi -Constanta, Constanta -Sud-Agigea, Mangalia, Navodari,canalul Dunare- Marea Neagra, de la Cernavoda la Agigea, are 64 km, Cernavoda-port la Dunare, Ostrov-port la Dunare, Canalul Poarta Alba- Midia- Navodari.

Traversarea Dunarii cu bacul la Ostrov-Calarasi,

Puncte vamale -vama la -Aeroport M.Kogalniceanu, Constanta Port, Constanta Sud – Agigea, Mangalia , Negru Voda, Ostrov,Vama Veche.