header4

          Plaja salbatica de la Agigea este un loc discret, neamenajat, unde va puteti relaxa in voie. Se prezinta turistilor care se incumeta sa o viziteze ca o fasie de nisip ce se intinde pe sub stalpii podului ce duce in portul Agigea Sud. Zona este ideala pentru amatorii de scufundari, fiind renumita pentru varietatea fundului marii, cu stanci si nisip.

header8

header4
Lacul Agigea este situat la nord-est de Canalul Dunare Marea Neagra si la sud-vest de comuna Agigea. Suprafata lacului este de 35 ha si face parte din Rezervatia Naturala Lacul Agigea, rezervatie de tip zoologic, valoros monument national.
          Important lac de liman fluvio-maritim, lacul Agigea, impreuna cu imprejurimile sale, adaposteste intre 5.000 – 10.000 de pasari, multe dintre ele fiind considerate foarte valoroase.
          In anul 1985, lacul a fost transformat in amenajare piscicola, ceea ce a redus mult din numarul de pasari existente in zona.
          Accesul spre lac se face pe DN 39 Constanta – Vama Veche.
  Dunele litorale de la Agigea reprezintă o rezervaţie floristică, situată lângă staţiunea zoologică marină «Prof.I.Borcea», la 50 m de Marea Neagră, în judeţul Constanţa, având o suprafaţă de 25 ha. Dunele marine de la Agigea alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic).
          Rezervaţia naturală de la Agigea, declarată ca atare din 1939, este unica rezervaţie de dune nisipoase de pe litoralul românesc. Rezervaţia este reprezentată de un platou de 8-10 m, format prin depunerea nisipului din partea de nord, dinspre un vechi golf marin ocupat în prezent de lacul Agigea. Există peste 120 de specii vegetale specifice, cum ar fi: ridichea de nisip (Cakile maritima), pelinul de nisip (Sachys maritime), rogozul de nisip (Carex arenania) etc. Până acum sunt cunoscute de aici 416 specii de nevertebrate (dintre care 348 sp. de insecte), 3 sp. de amfibieni, 6 sp. reptile, 54 sp. de păsări, 15 sp. de mamifere. Dintre reptile, de menționat este prezența țestoasei dobrogene (Testudo graeca ibera), dar este prezent și șarpele rău (Coluber caspius), gușterul (Lacerta viridis), șopârla de iarbă (Podarcis taurica) și probabil și vipera de stepă (Vipera ursinii).

Beneficiind de existenţa infrastructurilor de transport maritim, fluvial, feriviar şi rutier care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere din Europa Centrală, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat şi Mijlociu, prin această zonă se derulează un trafic intens de mărfuri care este favorizat şi de existenţa unei linii de Ferry-boat (transport CF) şi terminal Ro-Ro (transport auto).
         
          Promovarea şi dezvoltarea Zonei Libere Constanţa Sud-Agigea în vecinătatea porturilor maritime şi fluviale (Constanţa, Brăila, Galaţi şi Sulina) a fost determinată şi de creşterea deosebită a rolului României, inclusiv a sistemului său de transport, în cadrul spaţiului politic şi economic, Dunăre – Marea Neagră, ca urmare a includerii României în zona de Cooperare Economică a ţărilor riverane Mării Negre. În Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea pot fi desfăşurate o serie de activităţi cum ar fi: manipularea, depozitarea, sortarea, ambalarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, expertizarea, transportul şi expediţii interne şi internaţionale, operaţiuni de bursă, financiar – bancare, precum şi magazine de desfacere şi comercializare a produselor en gros sau en detail.

header4

Podul de la Agigea a fost proiectat de catre (Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene). Construcţia ar fi trebuit să aibă o durată de exploatare de 120 de ani.
          Podul are patru benzi, iar lungimea totală este de 270 de metri. El este amplasat pe DN 39 la km 8+988 şi este un pod hobanat, cu un singur pilon amplasat pe malul stâng al canalului.
          Lăţimea părţii carosabile este de 14,80 metri. Podul asigură un gabarit de navigaţie de 17,00 m nivelul apelor. Tablierul este o structură mixtă, cu grinzi metalice cu inimă plină şi platelaj din beton armat precomprimat. Tablierul este susţinut de tiranţii hobanaţi ancoraţi în capul pilonului, care sunt alcătuiţi din grupuri de fascicule de 44 fire. Pilonul, din beton armat, a fost executat în cofraje căţărătoare.

Ecluza Agigea este situată la intrarea în Canalul Dunăre Marea Neagră faţă de portul Constanţa Sud (km 1.9) în apropiere de sediul Administraţiei Centrale.
          Navele care vor să intre în port trebuie să contacteze Centrul Regional RoRIS ACN utilizând frecvenţa 74 VHF, în ordine, pentru a primi permisiunea de trecere.
          Timpul maxim pentru străbaterea ecluzei este de 60 minute


Noul pod de la Agigea, situat la Km 0+540 al Canalului Dunăre-Marea Neagră, este cel mai mare pod hobanat din România şi a fost inaugurat luni, 19 octombrie 2015. Odată cu el a fost deschis circulaţiei şi accesul, pe ambele sensuri, pe la Poarta 10 bis (Agigea) a Portului Constanţa.
          Proiectul a apărut ca o necesitate pentru conectarea Portului Constanţa la Autostrada Bucureşti-Constanţa, prin varianta ocolitoare a municipiului Constanţa. Era nevoie de crearea unei alternative, printr-o bretea de conectare la şoseaua naţională existentă (DN39 Constanţa-Mangalia). Astfel se asigură o legătură directă între zonele de nord şi de sud ale Portului Constanţa, fără tranzitarea oraşului.
          Podul rutier are o lungime totală de 360 metri, o deschidere centrală de 200 metri, iar lăţimea de 17,4 metri, permiţând circulaţia pe 4 benzi. Înălţimea liberă sub tablierul podului în axul Canalului Dunăre – Marea Neagră este de 18,4 metri. Pilonii de pe maluri care susţin tablierul podului prin fascicule de hobane au o înălţime de 66 metri deasupra nivelului mării.